28 aprilie marchează Ziua mondială pentru securitate și sănătate în muncă (SSM), dar este și momentul comemorării victimelor accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Este o zi nu doar pentru aducere aminte, ci și un imperativ pentru consolidarea măsurilor de prevenție în domeniul SSM, ținând seama de contextul actual, dominat de transformare digitală profundă, de inteligența artificială și de conturarea unor noi forme de organizare a muncii.
Progresul tehnologic rapid, incluzând digitalizarea proceselor, automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale, remodelează fundamental mediul de lucru. Au apărut noi forme de muncă, precum telemunca sau munca prin intermediul platformelor digitale, care aduc atât oportunități, cât și noi riscuri SSM.
Flexibilitatea sporită poate fi benefică, însă poate conduce și la estomparea granițelor dintre viața profesională și cea personală, izolare sau „techno-stres”, fiind obligația angajatorului, conform Legii 319/2006, "de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă", iar aceasta include adaptarea măsurilor de prevenire la noile realități tehnologice și organizaționale.
Deși atenția publică se concentrează pe inovație, riscurile psihosociale rămân o problemă majoră și adesea subestimată, fiind solicitate noi reguli, în timp ce normele în vigoare sunt fie necunoscute, fie ignorate.
Consecințele ignorării riscurilor psihosociale sunt semnificative: probleme grave de sănătate pentru lucrători (fizice și mintale), scăderea productivității, absenteism, fluctuație de personal și costuri economice majore pentru organizații și societate.
EU-OSHA subliniază constant aceste efecte și promovează o cultură a prevenției. Instrumente precum OiRA (Online interactive Risk Assessment) sprijină angajatorii în procesul obligatoriu de evaluare a riscurilor, inclusiv a celor psihosociale.
Este esențial ca angajatorii să înțeleagă că prevenirea acestor riscuri nu este opțională, ci o obligație legală.
Ziua de 28 aprilie trebuie să ne mobilizeze spre acțiune, iar într-o lume a muncii în continuă schimbare sub impactul tehnologiei, nu putem permite ca progresul digital să se realizeze cu prețul sănătății mintale și fizice a lucrătorilor.
Protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor psihosociale nu este doar o obligație legală, ci și o condiție fundamentală pentru un mediu de muncă decent, sustenabil și productiv în secolul XXI.
Doar printr-un efort comun și o responsabilitate asumată la toate nivelurile – angajator, lucrător, autorități – putem transforma locurile de muncă în medii cu adevărat sigure și sănătoase, onorând astfel memoria victimelor și, mai important, protejând activ sănătatea și viața celor prezenți astăzi la muncă.
Ioan Lucian Lazoc
Inspector șef
Mariana Pop
Consilier CCRP